HIPERTENSIUNE ARTERIALA (TENSIUNE MARE)

Hipertensiunea arteriala (sau tensiunea mare) este unul dintre cei mai importanti factori de risc cardiovasculari tratabili, afectand aproximativ o treime din populatia globala. Aceasta boala este asociata cu varsta mijlocie si inaintata, aparitia hipertensiunii arteriale fiind foarte rara la copii si la adolescenti.

Asocierea dintre varsta inaintata si dezvoltarea tensiunii arteriale marite este explicata prin procesul de rigidizare al arterelor mari (arterioscleroza, arterio + scleroza ), proces care este mai accelerat odata cu inaintea in varsta. Diagnosticarea hipertensiunii arteriale la varste < 30 de ani impune cautarea unor cauze secundare de HTA.

 

      1. Cum definim hipertensiunea arteriala sau tensiunea mare?

Asigurarea unei tensiuni arteriale in limite normale este necesara pentru functionarea optima a sistemului cardiovascular, a carui functie de baza este de a livra sange si substante nutritive la toate tesuturile periferice.

Valoarea tensiunii arteriale este determinata de doi factori care pot fi in echilibru sau nu: debitul cardiac si rezistenta vasculara periferica. Cresterea oricaruia dintre cele doua componente poate contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale ( tensiune mare ). La randul lor, atat debitul cardiac, cat si rezistenta vasculara sunt controlate de numeroase sisteme cum ar fi sistemul nervos, renal, endocrin, autonom. O modificare in unul sau mai multe sisteme va duce la valori tensionale arteriale crescute.

Hipertensiunea arteriala ( tensiune mare ) este definita prin valoarea crescuta a tensiunii arteriale sistolice >140 mmHg si/sau a tensiunii arteriale diastolice >90 mmHg.

 

     2. Cum măsuram corect tensiunea arteriala?

Tensiunea arteriala este de obicei masurata la domiciliu, de multe ori, insa, o masuratoare mai precisa se poate obtine la cabinetul medical de catre asistente sau medici, iar a treia varianta este masurarea continua prin holter de tensiune arteriala pe 24 de ore. Valorile astfel obtinute sunt folosite pentru ajustarea tratamentului medicamentos.

Tehnica corecta de masurare impune anumite conditii:

• plasarea intr-un mediu linistit, cu cel putin 5 minute de pauza inainte de masurare
• evitarea consumului de alcool, tutun sau cafea inainte de masurarea tensiunii arteriale
• folosirea unei mansete de tensiune corespunzatoare grosimii bratului (>80% din circumferinta bratului)
• manseta tensiometrului sa fie plasata in dreptul inimii
• spatele si bratul pacientului sa fie sprijinite de un suport pentru o buna relaxare, picioarele sa nu fie incrucisate
• efectuarea a cel putin 2 masuratori la fiecare determinare
  

  3. Care este cauza hipertensiunii arteriale (tensiune mare cauze)?

  Dat fiind faptul ca in cresterea valorilor tensiunii arteriale sunt implicate de cele mai multe ori modificari specifice procesului de imbatranire care afecteaza vasele de sange, discutam despre o hipertensiune arteriala esentiala, o forma de hipertensiune arteriala care nu are o cauza specifica. Aceasta forma de hipertensiune arteriala este cel mai frecvent intalnita si diagnosticata la pacientii de varsta mijlocie si inaintata.

  Cand, insa, hipertensiunea arteriala (tensiune mare la tineri ) apare la varste tinere (de exemplu <30 ani), este necesara excluderea unei hipertensiuni arteriale secundare. In acest caz exista o cauza pentru cresterea tensiunii arteriale care trebuie identificata si tratata, fapt ce va duce la normalizarea valorilor tensionale. Acest tip de hipertensiune arteriala este prezent la aproximativ 10% din pacientii hipertensivi.

  Cele mai frecvente cauze de hipertensiune arteriala secundara sunt

• cauze renale: stenoza de artera renala, boala cronica renala
• cauze endocrine: hipo/hipertiroidism, feocromocitom, hiperaldosteronism primar etc.
• cauze cardiace: coarctatie de aorta
• cauze respiratorii: sindromul de apnee in somn
• cauze metabolice: obezitatea
• cauze obstetricale: hipertensiunea arteriala de sarcina

  

  4. Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale (tensiune mare factori de risc)?

  Desi in 90% din cazurile de hipertensiune arteriala este vorba despre o forma esentiala care nu are o cauza specifica, ci probabil este multifactoriala, exista factori de risc care contribuie la mentinerea unor valori tensionale crescute:

• dieta: aport crescut de sare, grasimi saturate, carbohidrati simpli, aport redus de fructe si legume
• sedentarismul
• consumul de alcool sau droguri stimulante/recreationale
• stil de viata stresant, epuizant, lipsa somnului
• medicamente (contraceptive orale, medicamente antiinflamatorii, corticoterapie, unele antidepresive)
  

  5. Cate forme de hipertensiune arteriala (tensiune mare) exista?

Pe langa formele de hipertensiune arteriala desi amintite, forma primara (esentiala), respectiv secundara, mai exista si alte tipuri de hipertensiune arteriala:

• hipertensiunea arteriala sistolica izolata: valori crescute ale tensiunii arteriale sistolice >140 mmHg cu valori scazute ale tensiunii arteriale diastolice <80 mmHg – se asociaza frecvent cu rigiditatea arteriala si apare la pacientii varstnici
• hipertensiunea arteriala de “halat alb”: valori tensionale crescute in cabinetul medicului si valori tensionale normale la domiciliu sau la monitorizare ambulatorie – se asociaza cu tonus simpatic crescut si apare fecvent la pacientii in varsta, la femei si la nefumatori.
• hipertensiunea arteriala mascata: valori tensionale normale in cabinetul medical, asociat cu valori crescute la domiciliu – frecvent asociata cu dislipidemia si pare sa contribuie la dezvoltarea diabetului zaharat, mai des intalnita la barbatii tineri, fumatori, cu consum crescut de alcool si tutun si care lucreaza in mediu solicitant.
• hipertensiunea arteriala rezistenta: valori tensionale incomplet controlate (TA>140/90 mmHg ) in ciudata tratamentului medicamentos, la un pacient cu aderenta buna la tratament.
• urgenta hipertensiva : puseu hipertensiv cu valori TA>180/120 mmHg care asociaza si simptome corespunzatoare unor leziuni acute de organ tinta: tulburari de vedere, durere de cap (cefalee), confuzie, coma, durere toracica, lipsa de aer etc.
•  hipertensiunea arteriala de sarcina: valori tensionale crescute la femeile insarcinate identificate dupa 20 saptamani de sarcina cu remitere de obicei in primele 6 saptamani post-partum. Daca tensiunea arteriala este crescuta inainte de 20 saptamani de gestatie, persistenta de regula dupa 6 saptamani post-partum, se discuta despre o hipertensiune arteriala pre-existenta. Netratata, hipertensiunea arteriala gestationala poate sa evolueze spre preeclamsie, situatie in care la valorile tensionale crescute se asociaza modificari renale de tip proteinurie (eliminarea proteinelor prin urina). In evolutie se poate ajunge la fenomenul numit eclamsie care asociaza crize convulsive la tabloul clinic deja descris.

Indiferent de forma, hipertensiunea arteriala gestationala necesita evaluare medicala si tratament, deoarece se asociaza cu risc crescut de afectare materna si fetala.

       6. Cum se clasifica hipertensiunea arteriala?

In functie de valoarea tensiunii arteriale, hipertensiunea arteriala (tensiune mare) poate fi incadrata in una din urmatoarele clase:

• TA optima: TA sistolica <120mmHg si/sau TA diastolica <80 mmHg
• TA normala: TA sistolica 120-129 mmHg si/sau TA diastolica 80-84 mmHg
• TA normal-inalta: TA sistolica130-139mmHg si/sau TA diastolica 85-89 mmHg
• HTA grad I: TA sistolica 140-159 mmHg si/sau TA diastolica 90-99 mmHg
• HTA grad II: TA sistolica 160-179 mmHg si/sau TA diastolica 100-109 mmHg
• HTA grad III: TA sistolica >180 mmHg si/sau TA diastolica >110 mmHg
• HTA sistolica izolata: TA sistolica >140 mmHg si TA diastolica <80 mmHg
• HTA diastolica izolata: TA sistolica <140 mmHg si TA diastolica >90 mmHg
  

  7. Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale (tensiune mare simptome)?

De cele mai multe ori, simptomatologia hipertensiunii arteriale lipseste, diagnosticul punandu-se de cele mai multe intamplator, prin masuratori ocazionale.

Totusi, unii pacienti cu valori tensionale crescute pot sa relateze acuze precum:

• cefalee (durere de cap) in special occipitala
• senzație de ameteala sau greață
• tulburări de vedere
• epistaxis (sangerare nazala)
• dispnee (senzatie de lipsa de aer)
• durere toracica
• palpitatii
• sincopa (pierdere tranzitorie a starii de constienta)

Este de mentionat ca toate aceste simptome sunt nespecifice, de aceea orice modificare in starea de sanatate trebuie sa conduca la un control medical pentru un diagnostic corect.

        8. Cum se diagnostichează hipertensiunea arteriala (diagnostic tensiune mare)?

Pacientul care se prezinta la medic pentru valori tensionale crescute este supus unei anamneze amanuntite. Scopul de a se identifica posibile simptome ale HTA, eventuale cauze secundare, aspecte legate de stilul de viata, istoricul familial si personal al pacientului. Prin examenul obiectiv ulterior se urmareste valoarea tensiunii arteriale prin masurare in cabinetul medical, excluderea unor cauze secundare acolo unde este cazul, evaluare in vederea obiectivarii leziunilor organelor tinta (ochi, creier, rinichi, cord, vase de sange).

Examenele de laborator si imagistice care se impun a fi efectuate au ca scop obtinerea datelor cu privire la riscul cardiovascular total al pacientului. Adica, prezenta altor boli precum diabet zaharat, boala cronica renala, afectare hepatica etc. si identificarea afectarii de organ prin explorari precum fundoscopie, ECG, ecocardiografie, Ecografie Doppler, RMN cerebral etc.

      9. Cum se tratează hipertensiunea arteriala (tensiune mare tratament)?

Odata stabilit diagnosticul de HTA, se impune adoptarea unui tratament stabilit in functie de gradul si stadiu HTA. Exista doua moduri de gestionare a HTA, care sunt complementare si care se potenteaza una pe cealalta:

Modificarea stilului de viata

Schimbarea stilului de viata poate sa intarzie instalarea HTA si poate intarzia necesitatea introducerii tratamentului medicamentos la pacientii cu HTA de grad scazut. De asemenea, un stil de viata sanatos poate incetini debutul HTA si potenteaza efectul hipotensor al tratamentului medicamentos. Masuri necesare pentru optimizarea stilului de viata:

• mentinerea unui greutati corporale optime cu IMC 20-25 kg/m2
• activitate fizica regulata de intensitate moderata cel putin 30 minute/zi, 5-7 zile/saptamana (mers, alergat, ciclism) sau activitate fizica de intensitate crescute de 2-3x/saptamana.
• scaderea aportului de sodiu la 2 g/zi (echivalent cu 5g sare/zi – de exemplu o lingurita de sare)
• consumul moderat de alcool
• renuntarea la fumat.

Tratamentul medicamentos al hipertensiunii arteriale (tensiune mare tratament)

Urmatoarele clase de medicamente pot fi utilizate pentru tratamentul HTA:

• inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (Captopril, Enalapril, Lisinopril, Ramipril)
• blocanti ai receptorilor angiotensinei (Candesartan, Olmesartan, Telmisartan)
• blocanti ai canalelor de calciu dihidropiridinice/non-dihidropiridinice (Amlodipina, Nifedipina, Verapamil)
• beta-blocante (Metoprolol, Bisporolol)
• diuretice tiazidice si tiazidic-like (Indapamid, hidroclorotiazida)
• diuretice de ansa (Furosemid)

Exista comprimate unice care au in componenta lor doua sau chiar trei clase de substante hipotensoare diferite.

De obicei, managementul HTA incepe cu modificarea stilui de viata +/- tratament medicamentos in monoterapie sau terapie duala, in functie de gradul si stadiul TA.

De asemenea, exista posibilitatea escaladarii tratamentului medicamentos in situatia in care valorile tensionale nu sunt controlate.

In concluzie, hipertensiunea arteriala este o patologie larg raspandita in populatie asociata cu un risc cardiovascular crescut. Aspectul cheie este faptul ca tratamentul antihipertensiv este personalizat in functie de caracteristicile si nevoile pacientului. Pacientii hipertensivi necesita evaluari repetate pentru a putea ajusta in permanenta riscul cardiovascular total si pentru a preveni sau identifica eventuale efecte adverse ale tratamentului antihipertensiv.

Daca aveti simptome ca si cele descrie in articol sau aveti deja un diagnostic de hipertensiune mare, va asteptam la cabinetul nostru de cardiologie in Alba Iulia pe strada Crisanei nr 10  la medicii nostri cardiologi.

• Dr. Bian Alin
• Dr. Filan Teodora
• Dr. Miclea Ioana
• Dr. Mada Laura
• Dr. Grosu Alin

Consultul se poate realiza si online  din confortul locuintei dumneavoastra 🏡 prin whatsapp sau zoom

📞 Va puteti programa acum pentru consult la 0745603880  sau pe pagina noastra de programari.