Testul FeNO măsoară cantitatea de oxid nitric din aerul expirat și oferă medicului informații despre inflamația de tip eozinofilic a căilor respiratorii. Investigația este rapidă, neinvazivă și nu presupune recoltarea de sânge.
FeNO poate fi folosit în evaluarea pacienților cu simptome sugestive pentru astm, tuse persistentă sau suspiciune de inflamație a căilor respiratorii. Rezultatul nu stabilește singur diagnosticul, ci completează consultația medicală, spirometria și celelalte investigații recomandate de medic.
Ce este testul FeNO?
FeNO este prescurtarea termenului englezesc „Fractional Exhaled Nitric Oxide”, adică fracția de oxid nitric din aerul expirat.
Oxidul nitric este produs în căile respiratorii. Atunci când există un anumit tip de inflamație, întâlnit frecvent la pacienții cu astm alergic sau eozinofilic, valoarea FeNO poate crește.
Testul oferă astfel medicului un indicator obiectiv al inflamației de tip 2 sau eozinofilice. Valoarea este exprimată în ppb – părți per miliard. FeNO este folosit atât în evaluarea inițială, cât și pentru monitorizarea unor pacienți diagnosticați cu astm.
Ce poate arăta investigația FeNO?
Investigația FeNO poate arăta dacă există indicii privind o inflamație eozinofilică a căilor respiratorii.
O valoare crescută poate susține suspiciunea unei inflamații sensibile la tratamentul cu corticosteroizi inhalatori. De asemenea, repetarea testului poate ajuta medicul să urmărească evoluția inflamației și răspunsul la tratament.
O valoare crescută nu înseamnă automat că pacientul are astm. În același timp, o valoare scăzută nu exclude complet această afecțiune. Rezultatul se interpretează întotdeauna în contextul simptomelor, al tratamentului urmat și al celorlalte investigații respiratorii.
Când este recomandat testul FeNO?
Medicul pneumolog poate recomanda testul FeNO atunci când pacientul prezintă simptome sau situații precum:
- tuse persistentă sau recurentă;
- respirație șuierătoare;
- senzație de lipsă de aer;
- episoade repetate de dificultate respiratorie;
- suspiciune de astm bronșic;
- suspiciune de inflamație eozinofilică;
- simptome respiratorii care nu sunt explicate complet de spirometrie;
- necesitatea monitorizării inflamației la un pacient cu astm.
FeNO poate face parte din procesul de evaluare a astmului, dar nu înlocuiește consultația medicală sau investigațiile funcționale respiratorii. Ghidurile europene recomandă folosirea sa în cadrul unui proces diagnostic mai amplu, mai ales atunci când primele investigații nu oferă un răspuns suficient.
Cum se efectuează testul FeNO?
Testul FeNO presupune un expir lent și constant printr-un dispozitiv special.
Pacientul inspiră, apoi expiră controlat printr-un tub conectat la aparat. Debitul aerului trebuie menținut constant, deoarece tehnica de expir influențează corectitudinea rezultatului.
Dacă manevra nu este realizată corect din prima încercare, aceasta poate fi repetată. Aparatul afișează valoarea FeNO imediat după finalizarea expirului, fără analize de laborator și fără recoltarea unei probe de sânge.
La Cardio Help Team, investigația este realizată cu aparatul UBreath. Pentru fiecare pacient este folosit un consumabil individual, de unică folosință.
Este testul FeNO dureros?
Nu. Testul FeNO este neinvaziv și nedureros.
Investigația nu presupune ace, recoltare de sânge sau expunere la radiații. Pacientul trebuie doar să urmeze indicațiile personalului medical și să expire controlat prin dispozitiv.
Din acest motiv, testul poate fi repetat atunci când medicul consideră necesară monitorizarea evoluției inflamației respiratorii.
Cum se interpretează valorile FeNO?
Pentru adulți, ghidul ATS folosește următoarele intervale orientative:
FeNO sub 25 ppb
O valoare sub 25 ppb indică o probabilitate mai redusă de inflamație eozinofilică semnificativă.
Rezultatul nu exclude astmul și trebuie interpretat în funcție de simptome, tratament și celelalte investigații.
FeNO între 25 și 50 ppb
Aceasta este considerată o valoare intermediară.
Medicul analizează rezultatul împreună cu simptomele pacientului, istoricul alergic, tratamentul inhalator și rezultatele spirometriei.
FeNO peste 50 ppb
O valoare de peste 50 ppb indică o probabilitate mai mare de inflamație eozinofilică a căilor respiratorii.
Rezultatul poate susține evaluarea răspunsului la tratamentul antiinflamator inhalator, dar nu trebuie folosit singur pentru stabilirea sau modificarea tratamentului.
Important: pragurile diferă în cazul copiilor. Vârsta pacientului, tratamentul administrat și contextul clinic trebuie luate în considerare de medic.
Ce poate influența valoarea FeNO?
Valoarea FeNO poate fi influențată de mai mulți factori, printre care:
- tratamentul cu corticosteroizi inhalatori;
- fumatul;
- alergiile și expunerea la alergeni;
- o infecție respiratorie recentă;
- vârsta pacientului;
- tehnica folosită în timpul expirului.
Pacientul nu trebuie să întrerupă tratamentul inhalator înaintea investigației decât dacă medicul recomandă explicit acest lucru. Înainte de test, personalul clinicii va comunica eventualele indicații de pregătire.
Testul FeNO înlocuiește spirometria?
Nu. FeNO și spirometria măsoară lucruri diferite și se completează reciproc.
Spirometria arată cât aer poate inspira și expira pacientul și dacă există o obstrucție a fluxului de aer. Testul FeNO oferă informații despre un anumit tip de inflamație prezentă în căile respiratorii.
Un pacient poate avea simptome respiratorii chiar dacă una dintre investigații este normală. Medicul decide ce teste sunt necesare în funcție de situația fiecărui pacient.
Care sunt avantajele testului FeNO?
Testul FeNO oferă mai multe avantaje pentru pacient și pentru medic:
- este neinvaziv și nedureros;
- oferă rezultatul imediat;
- nu presupune recoltare de sânge;
- poate fi repetat pentru monitorizare;
- furnizează o valoare obiectivă, exprimată în ppb;
- poate completa evaluarea pacienților cu suspiciune de astm;
- poate ajuta la urmărirea inflamației căilor respiratorii.
Principalul avantaj este că medicul primește rapid o informație suplimentară despre tipul de inflamație respiratorie prezentă.
Unde poți face testul FeNO în Alba Iulia?
Investigația FeNO este disponibilă la Clinica Cardio Help Team din Alba Iulia.
Testul este efectuat cu aparatul UBreath, iar rezultatul este interpretat în contextul consultației și al istoricului medical al pacientului.
Din echipa Cardio Help Team face parte și Dr. Stoica Simina, medic pneumolog cu experiență în efectuarea și interpretarea investigației FeNO.
Pentru a afla dacă testul FeNO este potrivit în situația dumneavoastră, programați o consultație de pneumologie.
📍 Cardio Help Team
Alba Iulia, str. Crișanei, nr. 10
Vizavi de Dispensarul TBC
📞 Programări telefonice: 0745 603 880
💻 Programări online:
https://cardiohelpteam.ro/solicitare-programare/
Întrebări frecvente despre testul FeNO
Cât durează testul FeNO?
Manevra de expir este scurtă. Aceasta poate fi repetată dacă debitul aerului nu este menținut corect.
Rezultatul FeNO este disponibil imediat?
Da. Valoarea apare pe ecranul aparatului după finalizarea corectă a manevrei.
Testul FeNO poate confirma singur diagnosticul de astm?
Nu în toate situațiile. Rezultatul trebuie corelat cu simptomele, consultația, spirometria și celelalte investigații recomandate.
Pot face testul dacă urmez deja un tratament inhalator?
Da, însă tratamentul poate influența rezultatul. Nu întrerupeți medicația fără recomandarea medicului.
Testul FeNO se poate repeta?
Da. Investigația poate fi repetată pentru monitorizarea inflamației și evaluarea evoluției pacientului.
Unde se efectuează testul FeNO în Alba Iulia?
Testul este disponibil la Clinica Cardio Help Team, pe str. Crișanei, nr. 10, în Alba Iulia.
Testul FeNO pe scurt
Testul FeNO este o investigație respiratorie care:
- măsoară oxidul nitric din aerul expirat;
- este rapidă, neinvazivă și nedureroasă;
- oferă rezultatul imediat;
- ajută la evaluarea inflamației eozinofilice a căilor respiratorii;
- completează spirometria și consultația pneumologică;
- poate fi utilizată pentru monitorizarea pacienților cu astm.
Rezultatul FeNO nu stabilește singur diagnosticul. Acesta trebuie interpretat de medic împreună cu simptomele pacientului, istoricul medical și celelalte investigații respiratorii.
Informațiile prezentate în acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau recomandările unui medic.
