...
Telefon: (+40)-745-603-880 | Adresa: Strada Crisanei, Numarul 10, Alba Iulia
pacienta cu BPOC face efort fizic in limita tolerantei

Definitie

Bronho-pneumopatia obstructiva cronica (BPOC) este o afectiune pulmonara multifactoriala (cauzata de mai multi factori) caracterizata prin obstructia de lunga durata (cronica) a cailor respiratorii si inflamatia persistenta.

Bronho-pneumo-patia obstructiva cronica abreviat vine BPOC. Cu alte cuvinte boala bronhiilor si a plamanului in care caile respiratorii sunt ingustate si care este o conditie cronica.

medic pneumolog - evaluare lipsa de aer la efort

Cauze

BPOC apare prin expunerea indelungata la anumiti factori de risc. Cel mai frecvent mecanism este prin expunere la noxe si particule aeriene. Din aceasta categorie, cel mai important rol ii revine fumatului. Fumul de tigara contine substante chimice iritante care duc la inflamatia cronica a cailor respiratorii.

Alti factori de risc includ expunerea la poluarea aerului de interior (habituala), cu expunere la fum provenit din gatit sau incalzire in incaperi cu ventilatie necorespunzatoare.

BPOC poate sa apara si prin expunerea la poluarea aeriana de exterior (outdoor): pulberi ocupationale, vapori sau substante chimice. O predispozitie genetica poate juca un rol in dezvoltarea BPOC, aici amintim in special deficitul de alfa1-antitripsina.

Alti factori de risc care s-au dovedit a avea legatura cu aceasta afectiune sunt:

  • istoricul medical al pacientului din perioada copilariei: prematuritatea, greutatea mica la nastere, fumatul matern pe timpul sarcinii, fumatul pasiv pe perioada copilariei, astm, alergii, sinuzita sau polipoza nazala; infectii respiratorii in copilarie (bronsiolite si pneumonii repetate inainte de varsta de 2 ani), HIV, TBC.
  • statusul socio-economic precar.

Ce se intampla in BPOC?

Aceasta boala afecteaza aparatul respirator la nivelul mai multor segmente:

● Caile respiratorii – in caile respiratorii, BPOC duce la inflamatie cronica, cresterea numarului de celule dar si cresterea in volum a glandelor mucoase, precum si la ingustarea si pierderea cailor respiratorii mici. In plus, colapsul cailor respiratorii apare frecvent din cauza pierderii legaturii cauzate de distrugerea emfizematoasa a peretilor alveolari. La pacientii cu bronsita cronica care au o productie crescuta de mucus, se observa de obicei un numar crescut de celule caliciforme si glandele submucoase marite.

● Parenchimul pulmonar – emfizemul afecteaza structurile distale de bronhiola terminala, constand din bronhiola respiratorie, canalele alveolare, sacii alveolari si alveolele, cunoscute in mod colectiv sub numele de acinul pulmonar. Aceste structuri alaturi de capilarele si interstitiul asociate formeaza parenchimul pulmonar. Partea acinului care este afectata de dilatarea sau distrugerea permanenta determina subtipul de emfizem (centrolobular, panlobular, paraseptal sau emfizem acinar distal).

●Vascularizatia pulmonara – modificarile vasculare pulmonare includ cresterea in volum a straturilor vasculare dar si a muschilor netezi. Acestea apar secundar ingustarii calibrului vaselor (vasoconstrictie) hipoxice cronice a arterelor pulmonare mici.

Interpretare radiografie si computer tomografie toracica la Cardio Help Team in cadrul consultului de pneumologie.
Interpretare radiografie si computer tomografie toracica Cardio-Help-Team

Simptomele BPOC

  1. Lipsa de aer (dispneea cronica) – este cel mai caracteristic simptom. Poate varia de la o zi la alta si poate sa apara cu mai multi ani inainte de aparitia obstructiei aeriene. Obstructia aeriana poate fi prezenta fara dispnee cronica si/sau productie de sputa si vice versa.
  2. Tuse cronica – este frecvent primul simptom al BPOC si este relatat frecvent de pacient ca fiind o consecinta a fumatului sau a expunerii la toxicele respiratorii. Initial, tusea poate fi intermitenta, iar treptat poate fi prezenta zilnic, deseori pe parcursul zilei. Tusea cronica din BPOC poate fi productiva sau neproductiva. In unele cazuri, o obstructie aeriana importanta se poate dezvolta fara prezenta tusei.
  3. Expectoratia- este in cantitati mici, o data cu tusea. Productia de sputa este deseori dificil de cuantificat deoarece pacientii o inghit mai degraba decat sa o expectoreze. Mai mult, productia poate fi intermitenta, intercalata cu perioade de accentuare si de remisie. Prezenta sputei purulente reflecta prezenta mediatorilor inflamatori si dezvoltarea acesteia poate prezice aparitia unei exacerbari bacteriene.
  4. Suieratura pieptului (wheezing) si senzatia de constrictie toracica – wheezing-ul poate fi prezent la auscultatie fie pe inspir, fie pe expir. Constrictia toracica apare dupa efort, cu caracter muscular, si poate rezulta ca urmare a contractiilor muschilor intercostali.
  5. Fatigabilitatea- este senzatia subiectiva de oboseala si epuizare, fiind frecvent intalnita in randul pacientilor cu BPOC.
  6. Simptomatologie suplimentara pentru pacientii cu forme severe de BPOC – scadere ponderala, reducerea masei musculare si anorexie. Au importanta prognostica, dar pot fi si semnele altor boli – tuberculoza, cancerul bronho-pulmonar. Aceste boli trebuie excluse la toti pacientii care prezinta simptomele mentionate. Depresia/anxietatea sunt comune in randul pacientilor cu BPOC, fiind asociate cu un status al sanatatii redus, risc crescut de exacerbari, internare prin urgenta si sunt tratabile.

domnul Gheorghe are lipsa de aer la efort

Exacerbarea BPOC

Exacerbarea BPOC este definita ca un eveniment caracterizat prin dispnee si/sau tuse cu expectoratie care se agraveaza in decurs de mai putin de 14 zile, care poate fi insotita de respiratie rapida (tahipnee) si/sau puls rapid (tahicardie). Este adesea asociata cu cresterea locala si sistemica a inflamatiei, cauzata de infectia cailor respiratorii, poluare sau alti factori care impacteaza caile aeriene respiratorii. Aceasta include, in general, o modificare acuta a unuia sau mai multor dintre urmatoarele simptome cardinale: cresterea frecventei si severitatii tusei, productie de sputa in cantitate mai mare, o crestere in intensitate a dispneei. Fiecare exacerbare agraveaza si mai mult boala BPOC, cumulativ mai multe exacerbarii ducand boala inspre nivele mai avansate. Numarul de exacerbari de obicei cresc in frecventa si intensitate cu cat gradul de BPOC este mai avansat.

Stadiile BPOC

Exista 4 stadii BPOC dupa clasificarea

GOLD – I (VEMS peste 80%),

GOLD II (VEMS intre 50 si 80% ),

GOLD III (VEMS intre 30 si 50 %) si

GOLD IV (VEMS sub 30%).

Daca GOLD III se asociaza cu insuficienta respiratorie cronica atunci se considera ca stadiul este GOLD IV.

Dupa noul ghid GOLD 2023 exista si 3 stadii BPOC care iau in considerare evaluarea simptomelor si a numarului de exacerbari notate de la A, B si E (de fapt stadiile C si D din vechiul ghid GOLD). Cand se ridica suspiciunea de BPOC? Suspiciunea de BPOC se ridica la un pacient care prezinta:

  • dispnee progresiva in timp, care se agraveaza la efort si este persistenta;
  • tuse cronica- intermitenta sau neproductiva;
  • wheezing recurent;
  • infectii repetate a cailor respiratorii inferioare;
  • istoric a unor factori de risc: fumat, fum din cadrul locuintei sau a sobei cu lemne; factori ocupationali (praf, vapori, gaze sau alte chimicale), factori individuali (factori genetici, anomalii de dezvoltare, greutate mica la nastere, prematuritate, infectii respiratorii in copilarie);

Diagnostic

Stetoscop litman auscultatie pulmonara in cadrul consultului de pneumologie .
Stetoscop litman auscultatie pulmonara Cardio-Help-Team

Diagnosticul de BPOC se bazeaza pe istoricul medical, examenul fizic si rezultatul testelor paraclinice. Explorarile functionale utile pentru diagnosticul acestei afectiuni sunt:

Spirometria si curba flux-volum este investigatia cu ajutorul careia se stabileste acest diagnostic, si masoara functia pulmonara si obstructia cailor respiratorii. Diagnosticul de BPOC se stabileste prin prezenta obstructiei aeriene dupa inhalarea de bronhodilatator cu actiune scurta.

Spirometrie - CardioHelpTeam
Spirometrie – CardioHelpTeam

Testul de mers de 6 minute masoara distanta pe care pacientul o poate parcurge in 6 minute, cu evaluarea la inceputul si sfarsitul testului a saturatiei periferice a oxigenului, a pulsului, dispneei si a oboselii. In practica medicala, acest test orienteaza clinicienii privind prognosticul pacientului, dar si a eficientei diverselor terapii inhalatoare.

Analizele de sange utile sunt gazometria arteriala, care se recomanda in special pentru cazurile mai severe, pentru a cuantifica modificarea diferitelor grade de scadere a oxigenului (PaO2) sau a cresterii dioxidului de carbon (PaCO2). De asemenea, efectuarea unei hemoleucograme si identificarea unei policitemii orienteaza medicul pentru recomandarea oxigenoterapiei de lunga durata la domiciliu.

Testele imagistice: radiografia pulmonara este indicata pentru diagnosticul diferential cu alte afectiuni care dau dispnee. Tomografia computerizata a toracelui  este o investigatie recomandata de obicei atunci cand apar suspiciuni neoplazie sau pentru diagnosticul diferential cu alte patologii.

Comorbiditati si efecte sistemice asociate pacientilor cu BPOC

Cele mai frecvente boli care se asociaza cu BPOC sunt urmatoarele:

    1. Afectiuni vasculare: hipertensiune pulmonara, afectarea inimii drepte, cu aparitia cordului pulmonar cronic; boala vasculara coronariana, cerebrala, arteriopatie periferica; hipertensiune arteriala;
    2. Afectare musculo-scheletala: oboseala marcata, osteoporoza, miopatie cortizonica;
    3. Tulburari psihice: anxietate/depresie, pierderea treptata a abilitatilor de gandire prin mentinerea unei oxigenari sub pragul optim;
    4. Cancere, cu predominanta neoplaziei pulmonare, dar si in sfera digestiva;
    5. Sindrom de apnee in somn;
    6. Diabet zaharat de tip 2, in special pentru pacientii cu obezitate;
    7. Dezechilibre nutrionale- scadere ponderala, diminuarea poftei de mancare, inflamatie generalizata;
    8. Disfunctii sexuale- cu scaderea libidoului, impotenta.

Toate aceste disfunctii si simptome progresive duc la alterarea calitatii vietii pentru pacientii care sufera de BPOC. De aceea, un diagnostic cat mai rapid si un tratament corespunzator poate determina/amana aparitia acestor afectiuni.

Tratament

 

Tratamentul BPOC are ca scop ameliorarea simptomelor, incetinirea progresiei bolii si prevenirea exacerbarilor. Optiunile de tratament includ:

    1. Bronhodilatatoarele- ajuta la deschiderea cailor respiratorii si imbunatatesc fluxul de aer;
    2. Corticoizii pot reduce inflamatia pulmonara;
    3. Oxigenoterapia: pacientii cu o forma mai severa de BPOC, care au dezvoltat insuficienta respiratorie cronica, necesita oxigen suplimentar administrat zilnic la domiciliu pentru a mentine o valoare a oxigenului in sange in limite normale, tratament care le prelungeste supravietuirea.
    4. Terapia de recuperare pulmonara- pacientii mai ales dupa exacerbari, pot beneficia de un program de reabilitare respiratorie, care ajuta la imbunatatirea capacitatii pulmonare si a calitatii vietii. Acesta terapie s-a dovedit ca prelungeste timpul pana la urmatoarea exacerbare BPOC si s-a dovedit de asemenea ca prelungeste viata. pacienta cu BPOC face efort fizic in limita tolerantei                                                                   pacienta cu BPOC face efort fizic in limita tolerantei
    5. Vaccinarea antigripala si antipneumococica sunt recomandate pentru a preveni infectiile respiratorii.
    6. Mucolitice – mai ales la pacientii care au expectoratii groase, abundente.

Se poate preveni aparitia BPOC?

Prevenirea BPOC este esentiala, iar renuntarea la fumat si evitarea expunerii la fumul de tigara si poluarea interioara/exterioara sunt masuri importante. Pentru pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune, se poate preveni aparitia exacerbarii acestei boli prin vaccinare antigripala si antipneumococica.

Concluzie

Bronho-pneumopatia obstructiva cronica este o afectiune pulmonara progresiva care necesita gestionare si urmarea unui tratament adecvat.. Educatia privind prevenirea si tratamentul sunt importante pentru a reduce impactul acestei boli asupra sanatatii individuale si publice.

Programati-va la medic:

Daca suferti de BPOC, sau aveti simptome care sugereaza aceasta boala (oboseala la efort, tuse cu expectoratii) va asteptam la consult pneumologic, pentru a gasi tratamentul cel mai potrivit si pentru a primi cele mai bune sfaturi :

Dr. pneumolog Ene Laura Ina,

Dr. pneumolog Parastie Angela si/sau

Dr. pneumolog Moldovan Simona

Va asteapta cu drag.

Pentru programare sunati-ne la numarul (+40)-745-603-880  sau scrieti-ne pe WhatsApp 
sau programati-va online si vom stabili toate detaliile.

Cardio Help Team, Strada Crisanei, nr. 10, Alba Iulia.

Bibliografie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *