Pneumonie
Pneumonie, definitie
Pneumonia este o inflamatie a plamanului ( toate tipurile de pneumonie) si o umplere ( mai ales in cazul pneumoniilor bacteriene si uneori in cazul pneumoniei covid) a saculetilor alveolari si alveolelor pulmonare. Aerul ajunge in alveole prin intermediul cailor respiratorii, trahee si apoi bronsii si odata ajuns, oxigenul trece in sange prin peretele alveolelor, iar dioxidul de carbon din sange trece in aerul alveolar ca mai apoi sa fie expirat. In pneumonie, acesti saculeti sunt umpluti cu lichid, iar acest lucru creaza o blocare a schimbului de gaze la nivelul plamanului.
Procesul pneumonic este contine in mare parte elemente infalamatorii si celulare a bolnavului impotriva microorganismului si poate afecta predominant interstitiul (pneumonie interstitiala) sau spatiile aeriene (pneumonie franca, condensare pneumonica). Afectarea completa a unui intreg lob constituie tabloul clasic de pneumonie lobara. Bronhopneumonia (sau pneumonia „lobulara”) se caracterizeaza prin afectarea bronhiilor mici si a teritoriilor alveolare dependente
Pneumonia este mai frecventa la varste extreme (< 5 ani si > 60 ani), in anotimpul rece si in cursul epidemiilor de gripa, covid.
Cauze de pneumonie:
In pneumonia bacteriana agentul infectios cel mai frecvent implicat in aparitia pneumoniei este Streptococcus pneumoniae. Alte bacterii cauzatoare pot fi: Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus.
Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Legionella pneumophilia sunt bacterii care determina o pneumonie “atipica”, dat fiind faptul ca simptomatologia pe care o poate resimti pacientul, dar si aspectul radiologic sunt diferite fata de pneumoniile bacteriene.
Pneumonia data de virusuri poate cuprinde diferite tulpine virale. Gripa (data de virusul gripal) reprezinta o cauza frecventa de pneumonie virala, cu cele 2 variante ale sale: A si B. Virusul sincitial respirator alaturi de virusul parainfluenza pot fi o cauza de pneumonie la copiii mici sau la cei cu imunitatea scazuta. De asemenea, pacientii imunodeprimati pot dezvolta pneumonie data de adenovirusuri. Si nu in ultimul rand, virusul SARS-COV2, cauzator al pandemiei COVID-19, poate fi o cauza etiologica de pneumonie.
Alti agenti etiologici mai rar intalniti pot fi reprezentati de anumiti fungi: Pneumocystis jirovecii (frecventa la pacientii cu HIV), Histoplasma capsulatum, Coccidioides immitis, Blastomyces dermatitidis sau paraziti: Toxoplasma gondii, Ascaris lumbricoides.
Termenul de pneumonie este folosit uneori si pentru afectarea plamanului de cauza neinfectioasa (chimica, alergica).
Pneumonie. Mod de transmitere
Agentii patogeni cei mai des intalniti care sunt responsabili de aparitia pneumoniei intra in plamani prin una din urmatoarele cai: prin aspirare, inhalare sau din sange.
1. Contactul cu o persoana deja bolnava
2. Inghitirea (aspiratia) microorganismelor care se afla in nas si gat (in mod normal) este mecanismul cel mai frecvent intalnit si apare mai ales in timpul somnului.
3. Germenii din santul gingival si placa dentara pot migra prin sange in caz de boala gingivala sau abcese dentare.
4. Contaminarea sistemelor de ventilatie artificiala, transmiterea prin mainile personalului medical, contaminarea alimentelor sau a apei- mai frecvent pentru pacientii spitalizati care au >65 ani, sunt consumatori de alcool si asociaza si alte boli.
Pneumonie. Factorii de risc
Persoanele la risc (sensibile ) sunt persoanele cu varsta < 2 ani sau >65 ani, alcoolismul cronic, imunitatea scazuta (HIV, cancer), alte boli asociate, precum: astmul bronsic, bronhopneumonia obstructiva cronica (BPOC), diabet zaharat, pacientii institutionalizati (azil de batrani, persoane private de libertate).
De asemenea, expunerea la aer conditionat din hoteluri, spitale sau compania anumitor animale/pasari pot determina forme particulare de pneumonie.
In ceea ce priveste factorii de risc pentru contactarea pneumoniei virale, acestia sunt reprezentati de: pacientii pediatrici si varstnici, pacientele insarcinate, traumatisme, arsuri severe, diabet zahat dezechilibrat, pacientii imunocompromisi (cu chimio/radioterapie pentru diverse tipuri de cancere, terapie pentru boli inflamatorii cronice sau terapie imunosupresiva), persoanele din medii defavorizate si grupurile familiale.
Aparatul respirator dispune de o serie de mecanisme cu rol de aparare impotriva microorganismelor. Acestea pot fi impartite in 4 categorii:
1. Mecanisme mecanice – firele de par din nas (retin particulele mai mari), care ulterior vor fi eliminate fie prin stranut, fie inghitite si ulterior eliminate prin tuse. Particulele mai mici de 1 mm vor ajunge in arborele traheo-bronsic, eliminate ulterior prin covorul mucociliar.
2. Imunitatea proprie, denumita si innascuta, care prin celulele existente la nivelul plamanilor, lupta pentru eliminarea corpilor straini patrunsi in traiectul respirator.
3. Raspunsul inflamator – este realizat din substante inflamatorii eliberate de celulele unde se realizeaza infectia si de molecule straine corpului, eliberate de microorganisme. Acest proces are rol de comunicare, un strigat de ajutor pentru a chema resurse imunitare in zona infectiei.
4. Imunitatea dobandita, specializata – apare dupa ce organismul nu a reusit sa elimine agentul infectios cu ajutorul imunitatii inascute, nespecializate. Pentru a aparea aceasta imunitate, este nevoie de aproximativ 7-10 zile, timp in care organismul incearca sa tina sub control infectia prin imunitatea innascuta si raspunsul inflamator.
Pneumonie. Simptome
Debutul unei pneumonii bacteriene poate fi rapid, cu simptome aparute brusc (pneumonie tipica) sau mai lent, pe parcursul a catorva zile (pneumonie atipica).
Febra, tusea si dispneea sunt simptomele cel mai frecvent intalnite.
Pentru pneumonia tipica, cele mai frecvente simptome sunt:
Tusea este simptomul care apare cel mai frecvent, fiind prezenta la peste 80% din cazuri. Se poate insoti de eliminarea unei secretii (tuse productiva) de culoare alba sau colorata- galben, verde, uneori usor rosiatica (hemoptoica)- sau poate fi o tuse seaca (neproductiva).
Febra este de multe ori prezenta, peste 38 grade Celsius; frisoanele apar in special atunci cand febra apare brusc si este mare. Uneori apare doar o subfebrilitate (37.3-37.8 grade C) sau temperatura poate fi chiar normala. Durerile musculare (mialgiile) si de articulatii (artralgiile) sunt mai frecvente in cazurile cu febra sau la cele determinate de anumiti agenti patogeni.
Lipsa de aer (dispneea) este relativ frecventa, mai evidenta in formele severe; se insoteste de respiratii rapide (polipnee) si in unele forme rare de asocierea oxigenului pe durata spiralizarii.
Durerea toracica apare la un numar mic de pacienti. Pacientii resimt durerea ca injunghierea unui cutit („junghi toracic”), puternica, localizata de obicei „in punct fix”. Aceasta este mai puternica in momentul in care pacientul trage aer in piept mai mult decat la o respiratie normala, tuse, stranut, uneori chiar si la miscari obisnuite. La unii pacienti, durerea impiedica miscarea normala a toracelui si implicit a unei respiratii normale, ceea ce agraveaza lipsa de aer, aparand respiratia superficiala si rapida. Alteori, durerea toracica este mai difuza, mai putin intensa (jena toracica”), relativ nespecifica.
In cazurile atipice de pneumonie, pacientul poate resimti initial simptome ale infectiei de cai respiraorii superioare (tuse seaca, dureri de cap, dureri musculare si articulare) stare de moleseala, cu posibila scadere a poftei de mancare. Durerea poate lipsi in cele mai multe cazuri, insa poate fi prezent un discomfort toracic.
Indiferent de cauza care a dus la aparitia pneumoniei, simptomele variaza in functie de fiecare pacient in parte si de varsta. In cazul pacientilor pediatrici, simptomele unei pneumonii se suprapun cu cele ale adultului, predominand tusea seaca sau productiva, dispnee, respiratie suieratoare, rapida (polipnee), febra cu frisoane, lipsa poftei de mancare. Pacientii peste 65 ani nu au simptome foarte accentuate. Manifestarile respiratorii sunt absente sau mai usoare, sau este prezenta doar agravarea unor manifestari respiratorii preexistente. Febra lipseste de cele mai multe ori.
Pneumonie.Diagnosticul
Daca prezentati simptomele descrise mai sus, medicul dumneavoastra poate stabili diagnosticul de pneumonie prin mai multe metode. Acestea sunt identice pentru toti agentii etiologici (bacterii, virusuri, fungi sau paraziti).
O anamneza medicala completa si un examen obiectiv amanuntit, cu identificarea semnelor caracteristice pneumoniei (exemplu: raluri crepitante la auscultatia plamanilor) ridica medicului suspiciunea inalta de pneumonie. Diagnosticul se stabileste pe baza unei radiografii pulmonare efectuata atat din fata, cat si din lateral (in 2 incidente). De cele mai multe ori, aceasta afectiune este descrisa ca si un “focar de condensare”. In cazul in care la o prima radiografie nu este evidentiata, aceasta se poate repeta la 24-48 ore.
Daca medicul dumneavoastra considera necesar, se poate efectua un computer tomograf (CT). Aceasta investigatie poate arata modificari in plus fata de o radiografie, sau poarte surprinde modificari care pe o radiografie nu se vad. Insa, trebuie luat in calcul ca doza de iradiere pentru un CT este mult mai mare decat a unei radiografii, motiv pentru care medicul pneumolog trebuie sa decida pentru fiecare pacient in parte daca aceasta investigatie imagistica este necesara.
De asemenea, daca prezentati tuse cu expectoratie, se poate realiza si examenul microbiologic al sputei pentru a identifica prezenta sau absenta unui microorganism. In cazul in care prezentati tuse seaca, iar medicul considera important sa trimita secretii la laborator, exista metode de provocare a expectoratiei (folosite cel mai frecvent pentru pacientii internati) – aerosoli cu solutii specifice.
Alte produse biologice de unde se mai pot izola bacterii sunt sangele si urina, necesare doar in anumite cazuri.
Pneumonie. Tratament
Cuprinde atat tratamentul nefarmacologic, cat si cel medicamentos. Odihna suplimentara, consumul de lichide, compresele reci in caz de febra cuprind mijloace simple, care pot ameliora simptomatologia pacientului. Totusi, aceste metode nu trebuie sa inlocuiasca tratamentul medicamentos. Este importanta tratarea simptomelor, dar si a agentului infectios, prezenta unei bacterii necesita tratament antibiotic, iar cea virala poate necesita terapie specifica antivirala.
In ceea ce priveste tratamentul simptomatic medicamentos, acesta este potrivit atat pentru pneumonia de cauza bacteriana, cat si cea de cauza virala. Se iau in calcul administrarea urmatoarelor clase de medicamente, in functie de simptomele fiecarui pacient:
antitusive, clasa farmaceutica aleasa in functie de caracterul tusei (Tusocalm, Ultracod, Codeina), medicatie care calmeaza tusea;
mucolitice, pentru pacientii cu tuse seaca dar care simt prezenta secretiilor in piept, pentru a stimula eliminarea secretiilor (Erdomed, Fluimucil, ACC, Bromhexin)
antipiretice, care sunt medicamente pentru reducerea febrei (Paracetamol, Nurofen Agocalmin);
analgezice pentru ameliorarea durerilor si a disconfortului (Paracetamol, Agocalmin);
antiinflamatorii (Nurofen, Brufen, Ibuprofen, Dicoflenac, Aulin)
Majoritatea pacientilor cu pneumonie pot fi tratati in urma unui consult prin ambulatorul de specialitate. In aceste conditii, identificarea agentului infectios (diagnosticul etiologic) nu este practicata de rutina. In unele cazuri selectate, se poate face un examen microbiologic al sputei.
In cazul celei bacteriene, antibioticul ales se administreaza pe cale orala; necesitatea administrarii unui tratament injectabil (parenteral) din motive de severitate sau de intoleranta digestiva impune spitalizarea.
Antibioticele de electie in pneumonia bacteriana comunitara este la alegere antibiotice din clasa penicilinelor, cefalosporinelor si floroquinolonelor, la adultul fara alte boli semnificative asociate, cu tablou clinico-radiologic si/sau examen microscopic al sputei sugestive de pneumonie bacteriana sau in absenta vreunui indiciu etiologic.
La pacientii varstnici, cu boli asociate (de exemplu bronhopneumonia obstructiva cronica) sau la fumatori, agentii etiologici pot fi altii decat Strepococul pneumoniae, motiv pentru care se prefera asocierea a 2 antibiotice intr-un singur comprimat sau alta clasa medicamentoasa. Durata tratamentului este de 7-14 zile pentru pneumoniile necomplicate, cu o durata mai lunga in cazul celor complicate. Recomandam administrarea antibioticului pe toata durata prescrisa, chiar daca starea generala si simptomatologia sunt in ameliorare.
Pentru pneumonia virala, pe langa tratamentul simptomatic, in cazul in care s-a identificat agentul etiologic (virusul gripal, SARS-COV2), se poate administra terapie antivirala la indicatia medicului de specialitate. Insa, de cele mai multe ori pneumoniile virale trec de la sine, cu ingrijire adecvata la domiciliu.
In concluzie, pneumonia este o afectiune respiratorie care necesita supraveghere medicala adecvata. Cu diagnosticul si tratamentul potrivit, majoritatea pacientilor se recupereaza complet. Este important acordarea atentiei simptomelor si consultarea medicului imediat ce apar primele semne de boala, pentru a asigura o vindecare rapida si eficienta. Preventia, cum ar fi: igiena mainilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave si vaccinarea antigripala si antipneumococica poate juca un rol important in reducerea riscului de pneumonie.
! Important de retinut
- Daca prezentati simptomele unei pneumonii (tuse, febra, durere toracica), este important sa consultati medicul specialist, fara a lua antibiotic din proprie initiativa. Recomandam acest lucru intrucat medicul specialist trebuie sa decida daca este sau nu nevoie a se administra terapie antibiotica. Se poate ca medicamentul ales de dumneavoastra sa nu fie cel potrivit, necesitand schimbarea ulterioara a acestuia. In timp, administrarea mai multor antibiotice poate creste riscul de rezistenta la antibiotice.
- Daca prezentati mai multe episoade de pneumonie pe an, recomandam consultarea unui medic pneumolog pentru investigatii suplimentare, intrucat se poate sa suferiti de alte boli pulmonare care sa nu fi fost diagnosticate pana in prezent.
Pneumonia se poate preveni prin vaccinare antigripala, anti-COVID-19 si antipneumococica.
Daca aveti simptome ca si cele descrie in articol sau aveti deja un diagnostic de pneumonie, va asteptam la consult, pentru a primi cele mai bune sfaturi de la medicii nostri pneumologi:
Dr. pneumolog Ene Laura Ina,
Dr. pneumolog Parastie Angela si
Dr. pneumolog Moldovan Simona
Va asteapta cu drag la Cardio Help Team, Strada Crisanei, nr. 10, Alba Iulia.
Pentru programare sunati-ne la numarul (+40)-745-603-880 sau va programati in urmatorul formular:
Referinte:
Pneumologie. Miron Bogdan. 2008.
Pneumonia. Centers for Disease Control and Prevention. 2022. https://www.cdc.gov/pneumonia/management-prevention-guidelines.html
Pneumonia. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/pneumonia
Viral pnuemonia. Andrew M. Freeman; Townes R. Leigh, Jr. 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513286/
