Pneumotorax

Ce este pneumotoraxul?

Pneumotorax = pneumo + torax, adica aer in torace, reprezinta acumularea aerului in spatiul dintre plamani si peretele toracic- spatiu denumit cavitate pleurala. Aceasta este delimitata de o foita care acopera plamanii (pleura viscerala) si o foita care se gaseste la nivelul cutiei toracice (pleura parietala).

In mod fiziologic, intre cele 2 exista doar o cavitate virtuala (adica foarte mica, de doar cativa microni), care in momentul in care patrunde aer, devine o cavitate reala care determina colabarea partiala sau in intregime a plamanului. Acumularea de aer poate avea consecinte importante asupra modului in care functioneaza plamanii, si poate sa apara secundar unor boli sau traumatisme.

Care sunt tipurile de pneumotorax?

In literatura de specialitate au fost descrise mai multe tipuri de pneumotorax:

Pneumotorax spontan:

1. Primar: apare brusc, fara o cauza aparenta. Este mai frecvent la persoanele tinere, in special la barbati.

2. Secundar: apare la persoanele care au afectiuni pulmonare, cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), astmul, tuberculoza sau cancerul pulmonar.

Pneumotorax post-traumatic:

-apare dupa un traumatism la nivelul cutiei toracice- de exemplu fracturi costale;

Pneumotorax iatrogen: dupa o procedura medicala cum ar fi: inserarea unui tub toracic, evacuarea lichidului de la plamani (toracocenteza), biopsia unei leziuni pulmonare.

De cele mai multe ori, aceasta afectiune afecteaza un singur plaman- pneumotorace unilateral.

Ce simte un pacient cu pneumotorax?

Simptomele pot varia in functie de dimensiunea pneumotoracelui, dar cele mai frecvente sunt:

Durere toracica aparuta brusc, cel mai frecvent dupa un efort fizic, de tuse sau stranut;

Lipsa de aer (Dispnee)

Senzatie de durere toracica continua.

Cum se stabileste diagnosticul de pneumotorax?

Medicul va stabili diagnosticul in urma examenului clinic si a investigatiilor imagistice:

-radiografia toracica reprezinta prima investigatie imagistica indicata pentru diagnosticul pneumotoraxului, si evidentiaza prezenta aerului in cavitatea pleurala .

-tomografia computerizata (CT)- ofera in plus informatii mai detaliate despre marimea si localizarea pneumotoraxului, dar si despre o posibila boala pulmonara care a dus la aparitia acestuia.

– ecografia pleurala- este cel mai bine utilizata atunci cand este nevoie de imagistica rapida la patul pacientului, in special pentru pacientii instabili respirator si hemodinamic. Ultrasunetele s-au dovedit a fi sensibile pentru diagnostic, iar ecografia este mai usor disponibila, cu timpi de asteptare mai scurti decat pentru radiografia toracica la pat.

Exista tratament pentru pneumotorace?

Da, exista mai multe tratamente invazive pentru aceasta afectiune si chirurgul toracic este cel care poate recomanda un tratament individualizat pentru fiecare pacient.

Pacientii care nu sunt simptomatici si care au un pneumotorax mic, pot sa nu necesite tratament chirurgical, ci unul medical. Acesta consta in urmarirea clinica si imagistica a pacientului, uneori evacuarea aerului cu ajutorul unui ac (exsuflatie prin punctie aspirativa).

Pentru persoanele care au un pneumotorax mai sever, se impune interventie chirurgicala minima- drenajul toracic. Acesta consta in introducerea unui tub la nivelul cavitatii pleurale cu rolul de a evacua tot aerul acumulat.

Se poate ca aceasta afectiune sa reapara chiar daca este tratata corespunzator?

In studiile efectuate pana in prezent, rata de recurenta estimata dupa primul pneumotorax spontan primar variaza intre 10-30% la o distanta de 1-5 ani de la primul eveniment.

Persoanele la risc pentru a avea un al doilea pneumotorax sunt:

– sexul feminin.

–  de statura inalta;

– cei care sunt fumatori activi;

– cei cu greutatea corporala mica;

– cei care au avut o forma severa la primului episod de pneumotorax;

– cei care prezinta anomalii imagistice adiacente, suplimentare pe CT: acumulare de aer cu dimensiuni de < 2  cm (blebsuri) sau > 2 cm (bule).

Pentru pacientii care au suferit un pneumotorax secundar bronhopneumoniei obstructive cronice (BPOC) sau altor afectiuni pulmonare cronice, rata de recurenta este de aproximativ 50% in primii 3 ani dupa primul eveniment. Aceiasi factori de risc sunt si pentru pneumotoraxul secundar ca si pentru cel primar.

Concluzie

Pneumotoraxul este o afectiune pulmonara care poate avea efecte semnificative asupra functionarii plamanilor si poate fi cauzat de diferiti factori, inclusiv traumatisme si afectiuni pulmonare. Diagnosticul precoce si tratamentul adecvat sunt esentiale pentru a reduce riscul complicatiilor si a asigura o buna recuperare a pacientului.

Programati-va la medic:

Daca ati avut pneumotorax, va asteptam la consult pneumologic, pentru a primi cele mai bune sfaturi :

Dr. pneumolog Ene Laura Ina,

Dr. pneumolog Parastie Angela si

Dr. pneumolog Moldovan Simona

Va asteapta cu drag la Cardio Help Team, Strada Crisanei, nr. 10, Alba Iulia.

Pentru programare sunati-ne la numarul (+40)-745-603-880  sau va programati in urmatorul formular: